Ocuparea forței de muncă

BUNĂ PRACTICĂ: OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Parteneriat pentru formare tehnică în industria alimentară din sud-estul Lincolnshire

Campusul Holbeach al Universității din Lincolnshire din Regatul Unit este fruntaș în îmbunătățirea productivității industriei locale și, prin urmare, îmbunătățirea calității oportunităților de muncă locale (ecologice). Lincolnshire-ul de Sud-Est dezvăluie probleme specifice legate de echilibrul dintre cererea și oferta de forță de muncă cu un nivel scăzut de calificare.

Înainte de criza economică, șomajul nu era o problemă pentru regiune și nu lipseau locuri de muncă. Cu toate acestea, productivitatea era scăzută, iar tinerii cu studii universitare părăseau regiunea să caute oportunități de carieră în altă parte din Marea Britanie. Strategia de dezvoltare economică și competențe la nivel local identifică o predominanță a calificării scăzute, ocuparea forței de muncă cu valoare scăzută și a lipsei de oportunități de dezvoltare și indică acestea ca fiind aspecte cheie pentru dezvoltarea economică locală. Din acest motiv, unul dintre domeniile cheie este schimbarea treptată a economiei locale, crescând cererea de personal calificat la nivel local și, prin urmare, atractivitatea economiei locale pentru talente să crească.

Ca răspuns, Universitatea din Lincoln creează un campus pentru profesioniști din industria alimentară, dezvoltat în colaborare între Consiliul Județean Lincolnshire și părțile interesate regionale. A devenit un centru pentru dezvoltare profesională și are statutul de Academie Națională a Personalului pentru sectorul alimentar și al băuturilor.

Campusul oferă instruire și resurse educaționale actuale, inclusiv programe de învățare la distanță și la fără frecvență pentru studenții care lucrează în sectorul alimentar. În același timp, s-au stabilit contacte cu angajatorii care schimbă cele mai noi dezvoltări tehnologice și inovații prin intermediul Parteneriatului pentru formare tehnică în industria alimentară și a băuturilor.

Un grup specific care beneficiază în special de creșterea cererii de forță de muncă calificată în regiune este comunitatea locală de imigranți. Alianța de instruire a identificat populația locală de imigranți ca o forță de muncă locală latentă și neexploatată, cu majoritatea imigranților care lucrează sub nivelul lor de competențe și calificări profesionale, adesea muncind de sezon în agricultură. Puțin sub o treime din toți participanții la cursurile Alianței sunt imigranți, iar în 2005/6, campusul Holbeach a desfășurat douăzeci și șase cursuri de limbă în engleză ca a doua limbă în paisprezece companii alimentare diferite. În această perioadă au fost înscriși 356, cu o rată de finalizare de 68%.

Angajarea cetatenilor straini in Romania

Potrivit legislației în vigoare, prin străin se înțelege persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene.

În funcție de tipul activităţii pe care urmează să o desfăşoare în România, și în limitele stabilite anual, pot fi încadrați în muncă, pe teritoriul României, următoarele categorii de lucrători:

– lucrător permanent – străinul încadrat în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată;

– lucrător stagiar – străinul încadrat în muncă pe teritoriul României în baza avizului de angajare, titular al unei diplome de învăţământ superior sau care urmează o formă de învăţământ superior într-o ţară terţă, care participă pe teritoriul României la un program de stagiu, cu durată determinată, în scopul îmbunătăţirii pregătirii profesionale sau obţinerii unei calificări profesionale, precum şi al îmbunătăţirii cunoştinţelor lingvistice şi culturale;

– lucrător au pair – străinul încadrat în muncă temporar de o familie-gazdă, astfel cum aceasta este definită la art. 2 lit. o^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe teritoriul României, pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele şi competenţele lingvistice în schimbul unor activităţi casnice uşoare şi de îngrijire a copiilor;

– lucrător sezonier –- străinul care îşi menţine reşedinţa principală într-un stat terţ, dar locuieşte legal şi temporar pe teritoriul României, fiind încadrat în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare, pentru a presta o activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor;

– lucrător transfrontalier – străinul, cetăţean al unui stat ce are frontieră comună cu România şi care locuieşte în zona de frontieră a statului respectiv, încadrat în muncă într-o localitate de frontieră de pe teritoriul României cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată;

– lucrător înalt calificat – străinul încadrat în muncă pe teritoriul României pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puţin un an;

– lucrător detaşat – străinul calificat, detaşat temporar de la întreprinderea stabilită într-o ţară terţă, la care este şi rămâne angajat cu contract de muncă valabil, la un beneficiar al prestării de servicii care aparţine acelei întreprinderi sau aceluiaşi grup de întreprinderi cu întreprinderea de la care se face detaşarea ori cu care întreprinderea a încheiat un contract care presupune detaşarea unui angajat al acesteia pe teritoriul României;

-lucrător ICT -persoană transferată în cadrul aceleiaşi companii- străinul care locuieşte într-o ţară terţă la data depunerii cererii pentru avizul de detaşare şi care face obiectul unui transfer în cadrul aceleiaşi companii;

– personal cu calificare specială – profesorii universitari, cercetătorii şi personalul ştiinţific care desfăşoară în România o activitate academică sau o activitate de cercetare în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, instituţiilor de educaţie şi cercetare, autorităţilor şi instituţiilor din sistemul administraţiei publice centrale;

Procedura angajării străinilor de către angajatori, persoane fizice sau juridice din România, necesită parcurgerea următoarelor etape:

obţinerea avizului de angajare;
obţinerea unei vize de lungă şedere;

iii. obţinerea dreptului de şedere;

eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă / în scop de detaşare.

Principala instituţie publică la care puteţi apela pentru găsirea unui loc de muncă în Judetul Constanța este Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa- www.constanta.anofm.ro. În cadrul paginii web găsiți lista locurilor de muncă vacante din Judeţul Constanţa, actualizată săptămânal.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa are sediul în Strada Lacului 14, Constanţa 900001, cu program de lucru de Luni până Joi între orele 8⁰⁰-16³⁰ şi Vineri între orele 8⁰⁰-14⁰⁰. Există de asemenea şi puncte de lucru în Medgidia, Mangalia şi Năvodari. Informaţii despre locaţiile şi programul de lucru al punctelor de lucru se găsesc pe pagina de internet oficială a AJOFM Constanța.

Pentru anul 2019 este stabilit un contingent de 20.000 de lucrători nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România.

Conform datelor oficiale, cel mai mare deficit de forţă de muncă este în construcţii şi în industria de turism, în contextul în care aproximativ 4 milioane de români apți de muncă au ales să emigreze în ultimii ani.

Importul de forţă de muncă extracomunitară e restricţionat anual de Guvern, astfel că la fiecare început de an, Executivul stabilește, prin hotărâre, un număr maxim de noi lucrători străini din afara Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, care pot fi aduşi la muncă în ţara noastră.

Serviciile transfrontaliere stimulează creșterea economică

Conform noului studiu comandat de Comitetul Economic și Social European, serviciile transfrontaliere generează noi locuri de muncă și creștere economică. Acestea sunt efecte pozitive pentru toate țările UE, vizând diverse tipuri de locuri de muncă – atât cele care presupun activitate fizică, cât și cele bazate pe cunoaștere. Documentul dovedește că faptul de a nu adopta o reglementare strictă în cadrul pieței interne a serviciilor este benefică pentru economia UE. O reducere cu 1 % a procentului de servicii transfrontaliere ar costa economia UE în jur de 8 miliarde EUR.

În 2014, aproape 11 milioane de locuri de muncă din UE s-au bazat pe exportul de servicii transfrontaliere. Din anul 2000 încoace, numărul de angajați dependenți de serviciile transfrontaliere aproape s-a dublat. În UE, nivelul total al ocupării forței de muncă a crescut cu 5,5 %, în timp ce rata de ocupare a forței de muncă ce depinde de serviciile transfrontaliere a crescut cu 94 %. Acest lucru indică în mod clar un impact pozitiv asupra economiei UE. Țările cu o pondere mai mare a serviciilor transfrontaliere au înregistrat o creștere mult mai puternică a ocupării forței de muncă și a PIB-ului decât țările mai puțin prezente pe piața serviciilor transfrontaliere.

„Studiul dovedește că serviciile transfrontaliere nu sunt o formă de dumping social și nici nu prezintă vreun pericol pentru economiile statelor membre. O reglementare și mai strictă a serviciilor transfrontaliere ar avea un impact negativ asupra economiei și ar pune în pericol integritatea pieței unice”, a afirmat dl Peter Clever, vicepreședinte al Grupului „Angajatori”.

Conform documentului – și contrar percepției publice –, 3 din 4 locuri de muncă transfrontaliere se află în statele din UE-15. Aproape 40 % din detașările lucrătorilor au avut loc dintr-o țară în care salariile sunt ridicate în alta. Acest lucru arată clar că economiile tuturor statelor membre ale UE au de câștigat de pe urma serviciilor transfrontaliere. În 2014, valoarea adăugată totală dependentă de exporturile de servicii transfrontaliere în toate cele 28 de state membre a fost de 625 miliarde EUR.

În plus, serviciile transfrontaliere nu se limitează la activitățile care presupun o utilizare intensivă a forței de muncă și sunt plătite cu salarii mici. Procentajul locurilor de muncă în sectoarele care presupun un grad ridicat de cunoștințe și depind de serviciile transfrontaliere a crescut aproape la fel de mult ca procentajul locurilor de muncă cu utilizare intensivă a forței de muncă.

De asemenea, studiul sugerează că în țările cu o pondere mai mare a serviciilor transfrontaliere există, în medie, mai puține persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, iar viața oferă mai multă satisfacție și fericire.

Studiul a fost elaborat de către grupul german de reflecție IW Consult și a fost comandat de Comitetul Economic și Social European la solicitarea Grupului „Angajatori”. Documentul poate fi descărcat aici:https://europa.eu/!yQ36mK